Teste psihologice de dragoste


In psihologie exista o serie de teste disponibile care va stau la dispozitie pentru a va ajuta la determinarea unor rezultate necesare imbunatatirii calitatii vietii si activitatilor din cadrul vietii. Exista in aceasta categorie a psihologiei numeroase teste psihologice de dragoste care controbuie la imbunatatirea relatiilor de cuplu. Aceste teste psihologice de dragoste va ajuta sa descoperiti persoana de langa dumneavoastra in totalitate, ca personalitate, si sa ii subliniati atat defectele, cat si calitatile, pentru a invata s ail tratati in mod asertiv pentru a realiza o relatie bazata pe echilibru si incredere. In cadrul acestor teste psihologice de dragoste exista anumite informatii de baza care trebuie urmarite cu scopul de a descoperi obstacolele si incompatibilitatile dintre cele doua persoane care formeaza un cuplu. Eficacitatea si rezultatele pozitive ale acestor teste psihologice de dragoste sunt cu adevarat de o importanta majora in dezvoltarea psihologiei, aceasta capatand datorita acestor teste psihologice de dragoste o popularitate crescuta in randul persoanelor interesate sa dezvolte o relatie armonioasa si sanatoasa cu un partener de viata. In randurile ce urmeaza va vom mentiona cateva idei ale unor psihologi de renume care au studiat stiinta sufletului cu scopul de a descoperi adevaratele concepte importante intr-o relatie de cuplu sau de comunicare cu cei din jur.



Emoþiile fara obiect: frica ori furia neaºteptate, sentimentele fãrã cauzã-vizibilã, antipatia si simpatia nemotivatã au la bazã un asociaþionism afectiv inconºtient, care asimileazã o situaþie sentimentalã prezervã unei alte situaþii asemãnãtoare din trecut.
Ficãeri însã nu se poate constata mai clar existenta inconºtientului afectiv ca în fenomenele descrise de S. Freud sub numele de înãbuºire, de inhibiþie sentimentalã. Evoluþia civilizaþiei ca ºi traiul în societate impun instinctelor si tendintelor omeneºti o anumitã limita. Dorintele noastre nu se mai pot desfãºura în libertate din acest motiv viaþa noastrã sufleteascã e strivitã veºnic de interdictie de legi, de oprobiu social, de educaþie, de frica de sancþiune ºi reprimare civilã ori religioasã. La tot pasul trebue sã ne refuzãm dorinþa, sã procedãm la inhibiþia unor deziderate a cãror satisfacþie ne-ar aduce plãcere. Pe mãsurã ce complicaþia ºi diferenþierea vieþii sociale cresc, înãbuºirea actelor directe, instinctive, devine ºi ea mai accentuatã. Individualitãþile puternice ºi libere ca acelea care trãiau în societãþile renaºterii italiene, un Benveniito , Cellini,. un Borgia sau Sforza pentru care o dorinþã formulatã înseamnã ºi o dorinþã realizatã, astfel de personalitãþi n-au ce cãuta în societãþile noastre reglementate de nenumãrate coduri, la umbra cãrora se ofilesc cele mai legitime drepturi ale animalului omenesc.




Dintre tendinþele care au fost cel mai teribil reprimate, e desigur instinctul sexual. Cu creºterea religiilor moralizatoare, a creºtinismului în special, acest instinct a fost veºnic limitat, canalizat, deviat numai pe anumite cãi, pe scurt, veºnic oprit în expansiunea lui liberã ºi fireascã.
Dar aceastã educaþie mutilatoare a sufletului omenesc nu s-a realizat fãrã inconveniente. Dacã dorinþele au fost înãbuºite aceasta nu înseamneazã cã ele au dispãrut cu totul, lãsând sufletul în candoarea lui primitivã, departe de pofte pângãritoare. înãbuºite sub spuza culturii, a bunei creºteri sau civismului, ele ºi-au dezvoltat rãdãcinile în subteranele inconºtientului, viciind toate noile achiziþii sufleteºti. O poftã reprimatã nu dispare: din contrã se rãzbunã.
Inconºtientul a devenit astfel rezervorul, «rendez-vous» al tuturor dorinþelor înfrânate. Din acest lãcaº, comandând toate actele sufleteºti inconºtiente, tendinþele înãbuºite dictau directivele întregii noastre activitãþi psihice.

Următor >